şi dacă eşti o născocire a destinului
doar ca să vezi ce impresie laşi asupra sufletului meu?
nu că mi-ar fi teamă.
nu mi-a mai fost teamă de mult.
nici când jumătate din îngeri au dispărut după câteva vorbe.
nu mi-a fost teamă pentru că rămăsese cealaltă jumătate.
teamă mi-ar fi să fiu rece.
să fiu oarbă.
să nu tresar.
să n-am fluturi şi greieri.
să-mi fie trist râsul.
să ştiu neiubirea.
şi dacă eşti o născocire a destinului
doar ca să refaci aripile îngerilor?
2 comentarii:
nu se poate vorbi despre viitor fara sa bagam trecutul in sedinta :)
te pop...
mai bine trecutul sa scrie el procesul verbal asa cum ii dicteaza prezentul :)
te pup!
Trimiteți un comentariu