uneori există cineva.
alături în gând sau în vis.
care e mai prezent ca nimeni vreodată.
şi uneori te mişti.
mergi iei un lucru priveşti un deal.
dar nu materia asta te interesează.
nici frumuseţea nici cuvintele.
cauţi un altfel de materie.
cu ghearele cu plămânii cu dinţii cu inima.
cauţi să te agăţi ca să poţi să urci.
să te salvezi din golul amăgitor.
şi să prinzi vântul într-un pumn.
şi el să nu se mai mişte.
şi tu care eşti ca vântul.
vântul de care nimeni nu intreabă de unde vine şi unde fuge.
vei crede că totul va fi mai uşor.
uneori te priveşti în oglindă.
oglinda care îţi arată cine eşti.
e aceeaşi oglindă care îţi arată ce nu ai fost.
e aceeaşi oglindă care îţi arată ce nu poţi fi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Sa schimbam oglinda
nu stiu daca se poate...depinde ce vedem in ea :)
te pup!
...cineva la care gandesti si visezi in acelasi timp. insa esecurile imi produc inca dragoste de viata:)). oglinda...ea nu are nici o vina :P. poop...
esecurile sunt anonime...cine se mai gandeste la ceva fara nume?
te pup!
Oglinda nu-ți arată decât ceea ce oricum vezi. Te-ai întrebat vreodată ce vede oglinda...când se uită spre tine? S/ar putea să aibă aceleași dileme. Mai bine ieșiți la o cafea :)
asta spuneam si eu despre oglinda...
si nu stiu daca ne vom pune vreodata de-acord :)
Trimiteți un comentariu