vineri, 27 aprilie 2012

Tipar banal

momentul întoarcerii împotriva propriei persoane.
cu mişcare bruscă şi dureroasă.
n-atingi decât un punct nu mai mult.
şi nimic nu mai e cum a fost.
simţi legăturile cum zornăie şi vibrează.
auzi cum zornăie toată plasa aceea invizibilă.
care le leagă pe toate cu propriile adâncuri.
vibraţiile te inundă şi apoi se rupe ceva.
tiparul banal fericire nefericire pasiune decepţii dispare.
în apele unui râu pe două picioare.
cald şi îndreptat către cer şi propria stea.





6 comentarii:

Anonim spunea...

noapte bună, Erys!

erys spunea...

noapte buna, ben!

pandhora spunea...

uneori imi doresc acel tipar banal al fericirii...

erys spunea...

mi-l imaginez de un roz neatins...

geanina spunea...

eu imi doresc doar banalul din fericire....acum :). zi faina...

erys spunea...

acum acum si permanent sa fie :)
zi placuta sa ai, geanina!