chiar dacă te afli strâns într-o îmbrăţişare.
şi-i deschizi.
şi îmbrăţişarea se topeşte.
şi deodată lumina-ţi face rău.
aşa cum îţi face rău prea multă tăcere.
şi nici nu ştiu dacă se vede ceva în acel moment.
în afară de-un zâmbet din toată frumuseţea trupului şi-a sufletului.
nu ştiu dacă se vede vreo emoţie interioară.
nu ştiu dacă se vede vreo fractură interioară.
ştiu doar că ar fi bine să existe îmbrăţişări permanente.
şi mai multe plimbări prin suflet decât pe pământ.
13 comentarii:
Cand deschizi ochii tot famercul se pierde... Foarte interesanta imaginea.
Dee.
...cam puţin posibil...de acord cu dese imbrăţişări :)
multumesc, dee! :)
imbratisarea reprezinta suprema tandrete...
imi place mult desenul...
Atunci...îi va închide la loc :)
da...imi place cum spui! :)
cine numara stelele stie!...:)
suprema tandrete! ce frumos a spus pandhora :). si mie mi-a placut. pop!:)
Cea mai frumoasa imbratisare... asezarea obrazului pe umar...in acelasi timp cu fruntea celuilalt odihnindu-si cutele pe umarul prieten...
Erys, de ce ma faci mereu sa plang? De ce...?
te pup, geanina!
oana, draga si sensibila-mi esti si te imbratisez cu sufletul! poate nu eu te fac sa plangi, ci ceva plange in tine...
dincolo de cuvinte, aici e-o masa rotunda. eu plang, tu plangi, noi toti radem si plangem ceea ce stim si ceea ce ne transmit niste taste de plastic...
pupici sa stearga lacrimile!
Faci discriminări? :)
Pe mine de ce mă ignori :p
Trimiteți un comentariu