toţi scriu azi despre femeie.
toţi vorbesc azi despre femeie.
ar trebui să mă despart şi eu de mine.
ca să vorbesc despre femeie.
şi ce-aş putea eu să vorbesc despre femeie?
că femeia e de neînţeles.
fiecare femeie-i o lume.
o lume neaşteptată.
sau în aşteptare.
o lume în coborâre şi-n urcare.
văzută între cer şi pământ.
simţită între aer şi lumină.
o lume nestăpânită de nimeni.
nestăpânită nici măcar de săbiile scoase din teacă.
e un fruct copt pe toate părţile şi-n adâncul lui care se poate dărui.
un ram ce ştie să înflorească şi să-şi scuture florile în petalele glasului.
intri în lumea ei şi-ţi astâmperi foamea şi setea vieţii.
intri ca şi cum ai păşi pe alte tărâmuri...
şi nu ştii când începi s-o iubeşti.
şi nu ştii dacă încetetezi s-o iubeşti.