marți, 17 iunie 2014


nu-i nicio taină că oamenii sunt neînţelegători.
sau că sunt neînţeleşi.
şi nu-i de mirare că oamenii amestecă lucrurile prea mult.
şi îşi întorc privirea de la lucrurile simple.
şi în loc să se vindece unii pe alţii
inventează noi explicaţii pentru jumătăţile de măsură.

 

8 comentarii:

pandhora spunea...

e mai usor asa...

Oana spunea...

ce bine ai spus... şi cât de dureros...

ce pustiu este când ai tu, la rândul tău, nevoie de prieteni ori măcar de un cuvânt, un mic semn vindecător pt că treci printr-un moment greu, iar ei/el nu se arată...

anumiti oameni dragi ne dau semne de viaţă doar când stă în putinţa noastră să le oferim ceva - vreun ajutor material, financiar etc. - altfel nu ne caută, nu ne-ntreabă, nu ne ştiu, ci ne lasă altora (?!)... că doar aşa "ne e mai bine".

iertare, ca de obicei, cuvintele pe care le citim trezesc în oameni durerile (ori amintirile, ofurile) lor latente ori acute...

geanina spunea...

nici noi nu ne mai intelegem de multe ori...:)
te pup!

Anonim spunea...

parole, parole, parole.....

pupici Erys!

erys spunea...

@pandhora: simptome de superficialitate...:)

erys spunea...

@Oana: ai dreptate...nu-i nicio taina si nici de mirare ca suntem pe cont propriu intr-o lume devalorizata si ca multe din trairi ni se consuma ca niste tranzactii mascate.

erys spunea...

@geanina: pai cine mai are rabdare sa se inteleaga pe sine? formula aceasta s-a transformat intr-un calcul mathematic si nu in reinventare si schimbare.

te pup!

erys spunea...

@Minnie: da, words, words...:)

te pup!