tu ai faurit o barca
si-asa am inceput sa plutim impreuna
lucrurile risipite au inceput sa dispara
am stralucit pentru o clipa
triumfatori si fericiti
si-apoi ne-am ascuns repede dupa o amintire…
de-acum nimeni n-o sa stie niciodata
de ce stam atat de linistiti
cu pleoapele inchise peste fiecare zi.
16 comentarii:
da...
ca de obicei, sensibil, frumos...
asa e...nimeni nu va sti...
tare faina poezia ta, plina de visare..... si totusi îti recomand sa "legeni barca"! :)))
https://www.youtube.com/watch?v=4eb1BugWfEk
Vopseaua roșie este scumpă și se văd zgârieturile :)
plutesc a melancolie versurile tale :)
Clipa de clipa
Secundele nasc ritmuri
Iar noi suntem dansatori fara voie
Intr-un vartej necunoscut...
Pop!
Iar Noe? :P
@Vasile Dumitru: ei, doar o picatura intr-un ocean! :) multumesc!
@Oana: cu siguranta nici macar noi...:)
@Minnie: daca o legan ma trezesc! :))
@Catalin: dar macar e in centrul atentiei! :)
@pandhora: melancolie fara voia mea! :)
@geanina:
cu cate-o mana
sau cate-un sunet
aducem lemne pentru cate-o barca apoi stam pe mal
incercand sa ne vanam hrana...:)
te pup!
@Mucegai Ales: noe din greseala a luat arca, trebuia s-aleaga barca. :)
Asa-s "stralucirile" astea...facute sa dispara dupa acea clipa .
:)
@Brandusa: dap, parca e cineva mereu de serviciu ca sa intrerupa lumina! :))
Trimiteți un comentariu