şi fără sfârşit.
tocmai trecem prin spaţiul cu cer invizibil.
şi ne atingem de pereţii de căldură.
noi goi ca luna.
neîmpiedicaţi de valul viselor.
cu buzele rotunde şi arzânde ca ochii.
avem nevoie de petale mai multe.
şi de zumzăitul acela de stup.
netulburat.
2 comentarii:
in clipa asta, pare ca totul s-a terminat..:). nu sunt trista...
e fara sfarsit, nu-i loc de tristete :)
Trimiteți un comentariu