joi, 12 ianuarie 2012

Poveste scurtă


mărul n-a fost otrăvit...
a fost fermecat.
iar calul lui făt-frumos avea trei potcoave...
albă ca zăpada şi-a pierdut capul printre sălcii când a acceptat iubirea ca pe o dedublare...
supravieţuitoarea nu ea...
e partea necunoscută din ea. 
o străină.


10 comentarii:

Anonim spunea...

Magnifică străină. Perechea perfectă a unui străin perpetuu.

timindialog spunea...

dedublare, frumos sunet,
dar atunci de ce nu zici
"canapeaua cu furnici" ?

Lavinia Dance spunea...

frumoasa noua poveste :) si pusa in versuri.
vreau si eu un mar fermecat care sa ma duca pana la " printul " meu.

Vera spunea...

Uau!..cum stii tu sa ma lasi cu gura cascata...

pandhora spunea...

mi-ar placea sa fiu in povestea ta :)

erys spunea...

@Oana: ce-i mai strain decat drumul necunoscut?

erys spunea...

@Unknown: biata canapea!...mai degraba "legan furnici"...da, e un nume interesant pentru un blog. daca va mai fi vreunul, o sa tin minte asta :)

erys spunea...

@Lavi: nu m-am gandit ca ar fi versuri...ci doar o poveste trista :)

erys spunea...

@Vera: n-am avut intentia asta :) dar daca spui ca ti-a facut placere lectura, pentru mine este o bucurie :)

erys spunea...

@panghora: povestea supravietuirii cred ca este a tuturor...:)